Anexa nr....... la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr........ /..............

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

L I M B A F R A N C E Z Ă

CLASA a IX-a

LIMBA MODERNĂ 2

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr._______/__________

Bucure

ş

ti, 2009

Limba franceză L2, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului

2

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul de LIMB

Ă MODERNĂ

L2 pentru clasa a IX-a a fost elaborat avându-se în vedere

urm

ă

toarele:

•

structura sistemului de învăţământ liceal din România;

•

curriculumul parcurs de elevi până în clasa a VIII-a;

•

reperele impuse de OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 şi OM 3412/16.03.2009

privind

aprobarea Planurilor cadru de înv

ăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a (teoretic şi voca��

ional),

respectiv pentru clasele a IX-a

ş

i a X-a, profil tehnologic;

•

documentele europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în cadrul învăţământului obligatoriu;

•

necesitatea de a oferi un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale exprimat în termeni de achiziţ

ii

finale u

ş

or evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.

Prezentul curriculum urm

ăreşte structurarea ciclului inferior al liceului pe filiere şi profiluri ş

i a fost elaborat

urm

ă

rindu-se:

A. practica raţională a limbii.

Prin dezvoltarea competenţelor de receptare ş

i producere, elevul va

putea, în limitele cuno

ştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât ş

i în scris, mesaje

corecte

şi adecvate funcţional ş

i comunicativ.

B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune.

Elevul va fi capabil s

ă

utilizeze con

ştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală ş

i în scris) în diverse

contexte comunicative.

C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală.

Elevul va învăţa să utilizeze strategii ş

i tehnici

de studiu prin care s

ă valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţ

ionate prin studiul altor discipline, dintr-o

perspectiv

ă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare ş

i alte

tipuri de lucr

ări de referinţă

.

În aceste condi

ţii, proiectarea curriculară

a pornit de la trei puncte de reper: programele din clasele

anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competen

ţelor cheie ş

i Cadrul

Comun de Referin

ţă European pentru învăţarea limbilor stră

ine publicat de Consiliul Europei în 1998. Din

aceast

ă perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârş

itul

înv

ăţământului gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european ş

i contribuie

la dezvoltarea de competen

ţe cheie din patru dintre cele opt domenii de competenţ

e cheie identificate la

nivel european: (2)

comunicarea în limbi străine, (5) ”a învăţa să înveţi”, (6)

competenţe interpersonale,

interculturale, sociale şi civice

, (8) aptitudini şi competenţe de exprimare culturală, domenii asumate ş

i

de sistemul de înv

ăţă

mânt românesc.

Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achizi

ţionarea şi dezvoltarea de că

tre elevi a

competen

ţelor de comunicare necesare pentru o comunicare eficientă prin însuşirea de cunoştinţ

e,

deprinderi

şi atitudini specifice, în conformitate cu ”

Compétences clés pour l’ apprentissage tout au long

de la vie”

(2006), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în

Cadrul comun de referinţă european pentru

Limba francez

ă L2, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului

3

În conformitate cu planurile cadru aprobate prin

OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 OM ş

i

3412/16.03.2009

, disciplina LIMBA MODERNĂ L2 are următorul regim de predare la clasele a IX-a ş

i

a X-a:

Număr de ore pe săptămână

Filieră Profil Specializare (TC + CD)

Clasa a IX-a Clasa a X-a

Real toate specializ

ă

rile 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Teoretică

Umanist toate specializ

ă

rile 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Tehnic toate specializ

ă

rile 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Resurse naturale

ş

i

protec

ţ

ia mediului

toate specializ

ă

rile 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Tehnologică

Servicii toate specializ

ă

rile 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Militar (M.Ap.N.) Matematic

ă-informatică

2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Ordine

ş

i securitate

public

ă

Ş

tiinţe sociale

2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Pedagogic toate specializ

ările

2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Artistic toate specializ

ă

rile 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)

Sportiv toate specializ

ă

rile 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)

Vocaţională

Teologic toate specializ

ă

rile 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)

Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne,

curriculum-ul pentru clasa a IX-a și a X-a,

-

PROGRAMA pentru limba modernă 2 (anul V de studiu),

elevilor de liceu

de la toate filierele

ş

i profilurile care au început studiul limbii moderne în clasa a V-a.

Delimitarea parcursului de înv

ăţare se realizează pe baza unui model care îmbină competenţe ş

i

forme de prezentare a con

ţ

inuturilor.

Limba franceză L2, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului

4

Structura programelor este următoarea:

1. COMPETENŢE GENERALE

(definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe ş

i deprinderi

care se formeaz

ă pe întreaga durată

a liceului);

NOTA:

Termenul de „competenţe generale” se sprijină pe conceptul de „competenţe generale individuale”, aşa cum

acesta este definit în Cadrul European Comun de Referinţă dar adaugă la abilităţile subiectului în situaţie de învăţare

şi de comunicare (a stăpâni sistemul limbii, a utiliza cunoştinţele noţionale şi empirice despre lume, a şti să fii, a şti

să înveţi) şi alte ansambluri de cunoştinţe referitoare la producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise în diverse

situaţii de comunicare. Din acest punct de vedere, formularea competenţelor generale în curriculum-ul de limbi

străine pentru liceu include, în mod deliberat, şi elemente pe care autorii Cadrul European Comun de Referinţă le

explicitează la capitolul „activităţi de limbaj” (2.1.3.) Insistenţa asupra receptării, a producerii, a interacţiunii şi a

medierii chiar în enunţul competenţelor generale nu este întâmplătoare. Ea atestă orientarea spre praxis a actualului

curriculum şi ar trebui să inducă un comportament dinamic, atât la profesor, cât şi la elev, în sensul că sarcinile de

comunicare, atinse prin activităţi, dezvoltă competenţa de comunicare în şi prin schimbul verbal, atât în codul scris

cât şi în codul oral al limbii.

În acelaşi timp, prezenţa semnificativă a unor termeni, care aparţin sferei activităţilor, în formularea generică

a celor patru competenţe este de natură să sublinieze că scopul învăţării este nu transmiterea de cunoştinţe despre

limba în sine, ci antrenarea elevilor în operaţii discursive din ce în ce mai complexe. Pe de altă parte, din

considerente de politică educaţională, accentul pus pe comportament justifică evidenţierea valorilor şi a atitudinilor

în mod distinct, pentru a fi scoasă la iveală mai pregnant legătura cu finalităţile şi profilul de formare în

învăţământul obligatoriu din România. Astfel, trăsături de personalitate şi atitudini, care ţin de imaginea de sine şi

respectiv imaginea celuilalt în comunicare (lingvistică şi interculturală) sunt reorganizate în jurul unui ansamblu de

valori şi poziţionate în curriculum-ul de limbi moderne în mod diferit, dar nu divergent, faţă de referenţialul european

care aşează trăsăturile de personalitate şi atitudinile sub genericul competenţei generale individuale „a şti să fii”.

Cele două opţiuni vehiculează, în principiu, aceeaşi termeni şi propun, în particular, configuraţii compatibile.

Observaţiile precedente îşi menţin pertinenţa şi în perspectiva evoluţiei procesului de învăţare la limbi

moderne.

2. VALORI ŞI ATITUDINI

(ce urmează

a fi formate pe întreg parcursul liceal);

3. COMPETENŢE SPECIFICE

(derivate din competenţele generale şi care se formează

pe durata

unui an de studiu)

corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

corelare

constituie pivotul curriculum-ului, care accentueaz

ă latura sa pragmatică

: devine astfel transparent nu

numai ce se înva

ţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite forme de prezentare a conţ

inuturilor. În

rubrica ”competen

ţe specifice” se găsesc şi competenţe/ elemente de competenţă scrise cu aldine

; formarea

acestora va fi urm

ărită numai la elevii din clasele care au prevăzută o oră

în CD. Rubricile ”Forme de

prezentare a con

ţinuturilor” cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri de text, categorii de conţ

inuturi

lingvistice), con

ţinuturi factuale şi conţinuturi procedurale (tehnici ce trebuie însuş

ite de elevi); aceste

rubrici sunt structurate pe Trunchiul comun (TC)

şi Curriculum diferenţiat (CD), iar tipurile de conţ

inut din

rubrica ”Forme de prezentare a con

ţinuturilor CD” se vor utiliza numai la clasele care au prevăzută o oră

în

CD la limba modern

ă 2. Structura de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor oferă

un

cadru adecvat

şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l ş

i asigurând acestuia un caracter

mai practic

ş

i mai transparent.

4. SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii:

��

Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă

, în:

��

Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţ

ilor de

înv

ăţare pe parcursul orelor de limba franceză şi vor delimita tematica ce va fi folosită

în evaluare)

��

Elemente de construcţie a comunicării (conţ

in categorii de structuri lingvistice utilizate în

comunicare)

��

Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utilizate în adecvarea funcţională

a

comunic

ă

rii)

��

Scurt ghid metodologic

(sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic)

Limba franceză L2, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului

5

La nivelul ciclurilor primar

şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea ş

i dezvoltarea

deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea

şi producerea de mesaje orale ş

i scrise; în clasa a

IX-a

şi următoarele, alături de două competenţe generale care continuă acest parcurs, se adaugă interacţ

iunea

în comunicarea oral

ă şi scrisă, precum şi transferul şi medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţ

e de

interac

ţiune este necesară în condiţiile în care comunicarea reală implică în majoritatea situaţ

iilor un receptor

ş

i un emiţător în cadrul unei relaţii parteneriale. În cazul medierii ş

i transferului mesajelor avem de-a face cu o

competen

ţă

de ordin înalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul

(între dou

ă limbi, de exemplu, sau de la verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi reformulă

ri ale

diverselor mesaje în func

ţie de situaţ

ia de comunicare.

Seturile de Competen

ţe specifice corelate cu Forme de prezentare a conţ

inuturilor sunt urmate de

sugestii metodologice de aplicare, menite a veni în sprijinul cadrelor didactice în vederea organiz

ă

rii unui

demers didactic modern

şi eficient. Capitolul de sugestii metodologice este structurat în două

domenii: 1)

liste de con

ţinuturi recomandate de Comisia Naţională pentru fiecare programă

pentru construirea

demersului didactic,

şi 2) un scurt ghid metodologic pentru proiectarea şi derularea activităţii la clasă

.

Listele de con

ţinuturi recomandate conţin arii tematice pentru contextualizarea activităţilor de învăţ

are,

elemente de construc

ţie a comunicării (structuri lingvistice) care vor fi achiziţionate ş

i cu care se va opera

pe parcursul activit

ăţilor, şi funcţii comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate ş

i utilizate de elevi.

În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de politic

ă

educa

ţională ale MECI ş

i cu prevederile documentelor europene asumate de România, nivelurile de

competen

ţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.

Acest document de

referin

ţă creează premisele unei evaluări standardizate a nivelului de dezvoltare a competenţelor ş

i permite,

în perspectiv

ă, certificarea competenţelor de comunicare în limba modernă dobandite în şcoală

.

Nivelul ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă va fi, la finele ciclului inferior al liceului,

următorul:

•

Limba 2 - nivel B1 pentru competenţele de receptare

pentru competenţele de

Elemente din programa de limbi străine pentru clasa a IX a ( L2)

a. COMPETENŢE GENERALE

LIMBA MODERNĂ 2

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situa

ţ

ii de comunicare

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte

3. Realizarea de interac

ţiuni în comunicarea orală sau scris

ă

4. Transferul

şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţ

ii variate de comunicare

b. VALORI ŞI ATITUDINI

•

Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite

situaţii de comunicare

•

Conştientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la patrimoniul culturii universale

•

Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea

critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale transmise cu ajutorul limbii franceze

Limba franceză L2, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului

6

•

Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea

unei varietăţi de texte în limba franceză şi prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural

francofon

Programa L2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)1

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR2

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

Forme de prezentare a conţinuturilor

Competenţe specifice

Trunchi comun Curriculum diferenţiat

1.1 Extragerea ideilor esen

ţ

iale dintr-un text, pe baza

unor întreb

ă

ri de sprijin

1.2 Deducerea din context a în

ţ

elesului unor elemente

necunoscute dintr-un text citit

1.3 Identificarea unor informaţii specifice dintr-un

text ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi

cu viteză normală

1.4 Selectarea unor informaţii relevante din

fragmente de texte informative, instrucţiuni, tabele,

hărţi, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

•

Interviuri

•

Texte / fragmente de

informare

general

ă

/publicitare

•

Dialoguri, conversaţii

•

Rapoarte/ prezentă

ri

orale/ scrise

•

Diagrame, grafice,

tabele sinoptice

•

Articole de presă

,

emisiuni de

ş

tiri radio/ TV

•

Povestiri/ înregistră

ri

audio

ş

i video

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Forme de Competenţe specifice prezentare a conţinuturilor

Trunchi comun Curriculum diferenţiat

2.1 Redactarea de

pagini de jurnal, instrucţ

iuni.

2.2 Elaborarea – oral sau în scris – a unor descrieri

simple, cu referire la evenimente sau experien

ţ

e

personale, pe baz

ă

de suport vizual sau de plan de idei

•

Descrieri de obiecte,

persoane

•